1 € 4,5975 1 USD 3,8945duminică 22 oct 2017
Versiune
Mobile
Dosare Juridice - Urbanism​

Cauze frecvente de anulare a documentatiilor de urbanism

de Oana Badarau, Liana Stoica Joi, 18 mai 2017, 11:02
- a A+
Imagine
Insusi subiectul posibilitatii anularii in instanta a documentatiilor de urbanism starneste controverse. Explicatia vine din mai multe directii. In primul rand, se pune problema cunostintelor magistratilor in domeniul arhitecturii si urbanismului. La prima vedere s-ar aprecia ca magistratii verifica doar conformitatea respectivelor documentatii de urbanism cu legea. Cu toate acestea, in practica se intalnesc spete in care magistratii s-au pronuntat pe oportunitatea respectivei documentatii, anuland planurile contestate.



In aceeasi directie controversata se indreapta si solutiile de tipul "admitere in parte" a cererii de anulare a documentatiilor de urbanism, despre care se spune ca nu ar trebui sa existe in cazul anularii documentatiilor de urbanism. In acest caz, magistratul transeaza problema dintr-o perspectiva de oportunitate, intervenind in substanta planului respectiv. In aceste conditii, cunoasterea sau necunoasterea de catre magistrate a domeniului urbanismului si planificarii teritoriale capata o mai mare relevanta. 

Cauzele pentru care documentatiile de urbanism ajung sa fie anulate sunt multiple. Ele ar putea fi clasificate in motive de procedura si motive de substanta.

Motive de procedura

Anularea documentatiilor in cadrul anularii actelor subsecvente reprezinta unul dintre cazurile de anulare frecvente cand nu se intra pe fondul respectivei documentatii anulate. Daca documentul initial ce a stat la baza adoptarii unor alte acte este anulat, atunci si actele subsecvente acestuia vor fi de asemenea anulate. Un prim exemplu cu titlu general ar fi cel al anularii unui plan urbasnitic general (PUG), care ar atrage dupa sine anularea planurilor urbanistice zonale sau de detaliu (PUZ sau PUD) sau oricaror alte documentatii adoptate in baza lui. Un alt exemplu este acela al unui PUZ care a fost anulat pe motiv ca fusese adoptat in baza unui ordin nelegal (acesta fiind declarat nul intrucat odata cu publicarea lui nu se publicasera si anexele ordinului in Monitorul Oficial).
 
Tot in randul motivelor procedurale intra si problema competentei sau componentei comisiei ce a adoptat respectiva documentatie de urbanism. De pilda, instanta a anulat un PUZ din Bucuresti, deoarece acesta fusese adoptat printr-o hotarare a consiliului local al sectorului 1, desi pentru zona reglementata competenta exclusiva apartinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Intr-un alt caz, instanta a anulat PUZ-ul pe motivul componentei celor ce au votat respectivul PUZ, deoarece consilierii care au participat la deliberari si la votul de adoptare s-au dovedit a fi incompatibili cu activitatea in cauza. De asemenea, motiv de anulare a fost si neaducerea proiectului de modificare PUZ la cunostinta cetatenilor ce urmau sa fie afectati de acesta si neconsultarea lor cu privire la modificari. 
 
Motive de substanta

In general, motivul principal de fond care sta la baza anularii unor documentatii de urbanism consta in protejarea dreptului de proprietate privata. Desi interesul general primeaza asupra interesului privat, exista situatii in care interesul general nu este suficient de bine conturat pentru a i se da prioritate. Nu de putine ori instantele constata o ingerinta nejustificata in exercitarea dreptului de proprietate privata. Prin urmare, prin anularea respectivelor documentatii de urbanism, instantele incearca sa restabileasca echilibrul si sa puna capat atingerilor asupra proprietatii private.

De pilda, un motiv de anulare al unui PUZ din municipiul Cluj-Napoca a fost acela ca lucrarea publica pentru care a fost necesara adoptarea PUZ-ului nu a fost nici macar inceputa in decursul a multor ani. Prin urmare, restrictia adusa dreptului de proprietate al cetateanului in cauza, si anume interdictia de a construi pe toata aceasta perioada de ani de zile, coroborata cu incertitudinea realizarii respectivei lucrari au condus instanta la solutia anularii PUZ-ului. In aceasta situatie, desi adoptarea noului PUZ a respectat cerintele legale, mentinerea acestuia a ramas fara obiect, intrucat necesitatea lui nu si-a mai gasit justificare practica. Astfel, desi in teorie respectiva documentatie de urbanism era necesara, instanta a evaluat situatia reala si a concluzionat contrariul.
 
Un alt exemplu interesant este atunci cand instanta si-a spus cuvantul chiar asupra oportunitatii adoptarii unui PUZ. Mai exact, instanta a considerat ca nu exista justificare pentru a deroga de la reglementarile deja in vigoare. Simpla mentiune ca adoptarea unei noi documentatii de urbanism este "necesara" nu justifica aprobarea acesteia. Fara un studiu fundamentat ori o documentatie justificativa care sa demonstreze necesitatea reala a interventiei, respectiva documentatie adoptata nu este la adapost de o eventuala anulare.

De asemenea, instanta a anulat PUZ-ul pe motivul ca acesta a fost adoptat pro causa. Legea urbanismului interzice expres promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de a promova un anumit proiect de investitii. Apreciind ca se afla intr-o situatie in care regimul derogatoriu de la reglementarile in vigoare a fost stimulat de o interventie pentru un proiect anume de investitii, instanta din municipiul Sibiu a anulat respectivul PUZ. In consecinta, au fost eliminate si consecintele negative aduse unei zone de referita a municipiului in cauza, care aduceau atingere interesului cetatenilor. Astfel si in acest caz interesul general primeaza in fata celui individual, cu toate ca de aceasta data in detrimentul PUZ-ului, in spatele caruia de obicei sta chiar interesul general.

Au existat situatii in care PUZ-ul a fost anulat deoarece adoptarea lui echivala cu o expropriere de fapt pentru cetateanul in cauza, numai ca fara justa si prealabila despagubire ce insoteste in mod obligatoriu orice privare justificata a dreptului de proprietate privata. Numeroase sunt si situatiile in care documentatiile de urbanism ajung sa fie anulate din cauza lipsei fie a certificatului de urbanism, fie a diverselor avize sau aprobari ale autoritatilor centrale si teritoriale interesate. 

Planurile urbanistice generale ajung sa fie anulate deoarece extind limitele unitatii teritorial administrative pentru care a fost elaborat. Localitatea invecinata in detrimentul careia PUG-ul a extins limitele a avut castig de cauza demonstrand nelegalitatea acestei operatiuni de extindere a limitelor unei unitati administrativ teritoriale printr-un plan urbanistic general.
 
PUD-ul face si el obiectul actiunilor in anulare, cel mai frecvent pe motivul lipsei certificatului de urbanism, a altor documente, ori necorelarea acestuia cu reglementarile juridic superioare cum ar PUZ-ul sau PUG-ul.
 
Obiectivele de amenajare a teritoriului se reflecta in mod direct in PUG, care asigura transpunerea lor mai departe la nivelul PUZ-urilor si PUD-urilor. De aceea, este foarte important ca prevederile din PUZ sau PUD sa fie corelate cu cele din PUG. Din regula conformitatii rezulta si regula anularii subsecvente, in sensul ca daca un PUG este anulat, se anuleaza si PUZ-ul ori PUD-ul pentru care a servit ca baza.
 
In consecinta, pe langa adoptarea legala a PUG-ului si elaborarea unui PUZ si PUD conforme cu acesta, documentatiile de urbanism derogatorii trebuie sa treaca si testul oportunitatii lor. Prin urmare, orice derogare trebuie temeinic justificata. Mai mult, chiar daca elaborarea acestor documentatii tinde catre interesul general prin prisma ariei asupra careia se intinde si beneficiarilor, interesul general trebuie dovedit. In caz contrar, cand pretinsul interes general nu este suficient pentru a justifica ingerinta adusa dreptului de proprietate privata, respectiva documentatie de urbanism risca sa fie anulata de catre o instanta judecatoreasca.

Un articol semnat de Oana Badarau (partener PeliFilip), Liana Stoica (associate PeliFilip)
 
 
 
5454 de afisari


Niciun comentariu
comenteaza