1 € 4,6362 1 USD 3,9449marĊ£i 12 dec 2017
Versiune
Mobile
Dosare Juridice - Bancar

Tendinte pe piata bancara

de Mihai Dudoiu Vineri, 9 iunie 2017, 10:45
- a A+
Imagine
Anul 2017 este marcat de cateva forte antagonice, a caror rezultanta pare a fi incerta. Pe de-o parte, se discuta despre pasii care urmeaza a fi facuti pentru consolidarea pietei unice si realizarea uniunii bancare. Pe de alta parte, au inceput negocierile dintre Uniunea Europeana (UE sau Uniunea) si Marea Britanie, cauzate de Brexit. O scurta trecere in revista a acestor tendinte contrare, sesizate la nivelul Uniunii, este prezentata in continuare.



1. Inspre consolidarea uniunii bancare (forte centripete)

La sfarsitul anului 2016, Comisia Europeana (Comisia) a facut public noul pachet de reforme menite sa consolideze rezistenta bancilor din UE si sa asigure stabilitatea financiara in cadrul Uniunii. Aceste propuneri au in vedere continuarea reformelor incepute in urma crizei financiare, avand ca scop indirect finalizarea uniunii bancare. Printre obiectivele vizate, Comisia mentioneaza cresterea rezilientei institutiilor UE si consolidarea stabilitatii financiare, precum si imbunatatirea capacitatii de creditare a bancilor. Comisia vizeaza, de asemenea, facilitarea rolului bancilor in construirea unor piete UE de capital mai active si mai lichide pentru a sprijini crearea unei uniuni a pietelor de capital.

In acelasi sens, ESMA impreuna cu autoritatile nationale competente (ASF, in cazul Romaniei) se preocupa de convergenta reglementarilor la nivelul statelor membre, avand ca obiective principale transpunerea MiFID II/MiFIR in legislatia nationala. Totodata, se are in vedere protectia investitorilor in contextul tranzactiilor transfrontaliere (in interiorul Uniunii), care se doresc a fi stimulate.

Alte masuri luate la nivelul Uniunii in vederea dezvoltarii Pietei Unice Europene (in principal piata unica a serviciilor financiare si piata unica digitala) includ uniformizarea legislatiei nationale privind creditele de consum si respectiv creditele ipotecare, in vederea promovarii creditelor transfrontaliere (din nou, in interiorul Uniunii). Totodata, in vederea dezvoltarii pietei unice digitale, s-au introdus reglementari, de directa aplicare in toate statele membre, cu privire la identificarea electronica si serviciile de incredere pentru tranzactiile electronice.

Toate cele de mai sus ofera o perspectiva asupra demersurilor facute in vederea consolidarii Uniunii si cresterii gradului de integrare.

2. Elemente disturbatoare (forte centrifuge)

Brexit

La sfarsitul lunii martie 2017, in baza Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, Marea Britanie a transmis Uniunii adresa oficiala prin care incep negocierile pentru iesirea Marii Britanii din Uniune (Brexit). Negocierile, a caror durata se preconizeaza a fi de cel putin doi ani, au ca obiectiv incheierea acordului care va stabili termenii cu privire la Brexit. Printre subiectele dificile ale negocierii se numara si conditiile in care Marea Britanie va avea acces la piata unica europeana, inclusiv in ceea ce priveste serviciile financiare. Este probabil ca, de la momentul Brexit, institutiile financiare londoneze sa piarda (sau sa le fie limitate) dreptul de stabilire (freedom of establishment) si dreptul de a presta servicii (freedom to provide services), care sunt acordate doar statelor membre ale Uniunii.

Totodata, de la momentul la care Brexit va produce efecte, legislatia Uniunii va inceta sa fie aplicabila persoanelor din Marea Britanie, urmand a fi inlocuita de legislatia nationala. Astfel, toate reglementarile amintite in prima sectiune a acestui articol nu vor mai fi aplicabile Marii Britanii. In principiu, acest fapt ar putea insemna un proces de "de-reglementare" de care ar beneficia institutiile financiare operand in Marea Britanie (nemaifiindu-le aplicabila legislatia voluminoasa si adeseori complicata, impusa la nivelul Uniunii).

Dat fiind rolul pe care Londra il are, si anume de principal centru financiar la nivel european, este de asteptat ca cele de mai sus sa aiba un impact semnificativ cu privire la modul in care opereaza unele institutii financiare europene.
Incertitudinile politice.

In cadrul unei conferinte regionale privitoare la climatul investitional, la care am participat recent, majoritatea participantilor au identificat riscul politic ca principala cauza care afecteaza comportamentele investitionale actuale. In conditiile radicalizarii discursului politic in multe dintre tarile Uniunii, alegerile nationale de pe parcursul acestui an sunt privite cu ingrijorare. Procesul de integrare europeana poate fi afectat de succesul unor jucatori politici cu un discurs anti-european.

Normalizarea politicilor monetare

Un alt element de preocupare pe pietele financiare este legat de impactul pe care l-ar putea avea procesul de normalizare a politicilor monetare, promovate de bancile centrale. In contextul in care conditiile macroeconomice s-au imbunatatit (crestere economica aproape de potential, inflatie pe un trend ascendent, piata fortei de munca in ameliorare), se preconizeaza ca bancile centrale vor pune capat politicilor monetare extrem de acomodative, practicate pe parcursul ultimilor aproape 10 ani (proces de normalizare deja inceput de FED - Banca Centrala a SUA). Astfel, se preconizeaza ca ratele dobanzilor de referinta vor intra pe un trend crescator, ceea ce va conduce la scumpirea creditului.

In conditiile in care gradul de indatorare la nivel european a continuat sa creasca pe parcursul ultimilor ani (atat in ceea ce priveste datoria publica, cat si datoria privata, deopotriva in termeni absoluti si prin raportare la PIB), cresterea ratelor de dobanda poate avea un impact semnificativ asupra capacitatilor de sustinere a serviciului datoriei.

In acelasi timp, desi procesul de reducere a stocului de credite neperformante detinute de banci se deruleaza in unele jurisdictii europene (Romania fiind printre cele mai active in domeniu), volumul de credite neperformante ramane ridicat. Dat fiind ca acesta este identificat ca unul din factorii care afecteaza gradul de profitabilitate a bancilor europene, in prezent se cauta solutii institutionale (atat la nivel european, cat si la nivel national) pentru reducerea acestui indicator.

Concluzii

In urma implementarii reformelor institutionale la nivel european, institutiile financiare europene sunt mai bine capitalizate si mai riguros supravegheate decat in urma cu 10 ani. Pasii facuti in realizarea uniunii bancare, in principal prin mecanismul unic de supraveghere (SSM) si mecanismul unic de rezolutie (SRM), contribuie la asigurarea stabilitatii financiare europene.

Aceasta stabilitate poate fi perturbata in principal de incertitudinile politice si de perspectivele cresterii costului creditului, in urma normalizarii politicilor monetare promovate de bancile centrale.
 
Un articol semnat de Mihai Dudoiu, Partener al Tuca Zbarcea & Asociatii
3184 de afisari


Niciun comentariu
comenteaza