1 € 4,6400 1 USD 3,9394duminică 19 nov 2017
Versiune
Mobile

Omule, stiai ca esti un animal? ​ Mate scurte, capul mare. Ce-am gandit dupa lectura cartii Sapiens de Harari

de Eugen Istodor Miercuri, 23 august 2017, 21:00
- a A+
Imagine
Vara asta este la moda "Sapiens" cartea lui  Yuval Noah Harari. "Sapiens" este despre tine, Omule, deloc Unic. Cu mate scurte si creier mare. Un animal care deocamdata a reusit, dar foarte curand va fi depasit, in competitia sa catre nimic. Omul si-a ingropat originile, dar mai ales constiinta originii lui atat de adanc ca a ajuns la ignoranta agresiva. Extremismul si trumpismul de acolo ii vin. Omule, nu uita, esti muritor si nu Extraterestrii te doboara, ci excesele-slabiciunile tale omoara. Experienta Haute Culture, interviu cu Adrian Serban, traducatorul lui Sapiens de Harari, aparut la Polirom.



Reporter: Ce-ai invatat tu nou despre Om, traducand cartea? 


Adrian Serban:  Imaginea cu care ramai nu e una tocmai roz. Cartea debuteaza cu constatarea ca omul e o categorie mai larga, in care noi suntem doar o specie anume, un caz particular, si sfarseste cu predictia ca mai devreme sau mai tarziu omul urmeaza sa fie depasit. Parcursul dintre cele doua e insa cel putin la fel de interesant. Este istoria omului sau, mai exact, istoria lui Homo sapiens, in decupaje considerate relevante. Insa lucrurile noi nu sunt neaparat fapte noi, cat perspective noi asupra unor fapte in general cunoscute. E ceea ce iti ofera pana la urma o carte buna de istorie.  

 

Reporter: Ce este omul?  

Adrian Serban:  Grea intrebare. Ca sa ramanem la cartea lui Yuval Noah Harari, omul e o fiinta duala. Bineinteles, e mai intai de toate un animal, unul dintr-o specie printre altele, poate chiar o specie tranzitorie. Pe de alta parte, e singurul animal care poate vorbi despre fictiuni si care traieste in niste realitati imaginate. Insa daca ar fi sa incerc o definitie in spiritul cartii, ar trebui probabil sa spun ca omul e un animal aflat in cautarea nemuririi. E ceea ce Harari numeste Proiectul Ghilgames. 

Reporter: Cat de animal este el?  

Adrian Serban:  Intru totul, daca prin asta intelegem ca toate constrangerile biologiei i se aplica. Dar biologia e doar o arena, iar constrangerile ei lasa foarte mult spatiu de manevra. Asa incat omul e un animal care creeaza ceva ce depaseste biologia, respectiv cultura sau istoria (cele doua fiind sinonime pentru autor). 

Reporter: Cat de unic, altfel este?  

Adrian Serban:  Cum baza e comuna cu celelalte animale, la o prima vedere pare sa-i lipseasca orice unicitate. Insa istoria omului e chiar povestea unicitatii lui. A incerca sa vezi si sa povestesti altfel istoria ar fi ca si cum, cu o comparatie a autorului, un comentator radio ar relata un meci de fotbal descriind amanuntit terenul pe care se joaca acesta, in loc sa spuna ce fac jucatorii.  

Reporter: Ce secrete a ingropat el? 

Adrian Serban:  Toate acele secrete care il incurca sa-si construiasca imaginea de sine pe care vrea sa si-o construiasca sau pe care are nevoie sa si-o construiasca.

  

Reporter: Omul este intestine scurte si creier mare. Ce-nseamna asta?  

Adrian Serban: Vorbind de atrofierea muschilor si cresterea volumului creierului, Harari spune plastic ca am procedat asemenea unui guvern care muta banii de la Aparare la Educatie. Gatitul a adus scurtarea intestinelor, ceea ce a insemnat o reducere semnificativa a consumului de energie, iar surplusul de energie a putut alimenta un creier mai mare. Vasazica, nu am invatat sa gatim mancarea pentru ca suntem destepti, ci suntem destepti pentru ca am invatat sa gatim mancarea.  

Reporter: Ne tragem din Africa. De ce-i uram pe negri? 


Adrian Serban:  Uram tot ce e diferit de "noi" deci, daca suntem negri, putem foarte bine sa-i uram pe albi. In acest sens, Harari vede istoria ca pe o incercare de largire a acestui "noi" pana cand ii include pe "ei". Genomul arata impreunarea cu toti. 

Reporter: De ce Hitler a vrut si altii mai viseaza uciderea Celuilalt si rasa pura?  

Adrian Serban:  Genomul a aratat acest lucru abia recent. Intre altele, de asta orice rasism e astazi lipsit de sens. Las cititorii curiosi sa descopere singuri ce anume spune autorul ca ar fi inlocuit in prezent rasismul in retorica partidelor extremiste. 

Reporter: Ce inseamna Europa ca civilizatie? 

Adrian Serban:  Europa e locul celei de-a treia revolutii in istoria omenirii, Revolutia Stiintifica. Una care a schimbat decisiv destinul umanitatii.  

Reporter: Ce-i America ca globalizare? 

Adrian Serban:  Sa zicem, un instrument al istoriei, in masura in care Harari vede unificarea omenirii ca pe o tendinta inerenta a istoriei (ceea ce nu inseamna ca rezultatul e in vreun fel predeterminat).  

Reporter: De ce nationalism si extremism? 

Adrian Serban:  Revin la ce spuneam mai sus, impartirea in "noi" si "ei". Acest gen de exclusivism, spune autorul, e o mostenite genetica. Diferitele forme pe care le imbraca tin de istorie.  

Reporter: Invatare-memorizare-comunicare si cu toate astea Trumpism, fakenews, etc. De ce?
 

Adrian Serban:  Faptul ca specia noastra are anumite capacitati cognitive nu inseamna ca e atat de simplu pentru indivizi sa le exercite permanent si pe deplin. Nici autorul nostru nu spune ca istoria ar fi liniara.  

Reporter: Ce-i prostia? 

Adrian Serban:  Prostia imbraca multe forme si deci admite multe definitii. Una posibila, care ar face legatura cu cartea: sa nu-ti recunosti ignoranta. 

Reporter: Cand moare omul? De ce? 


Adrian Serban:  Am sa ma limitez la ce spune Harari despre moarte in epoca moderna. Pentru oamenii ei de stiinta, moartea nu ar fi decat o "problema tehnica", la care se raspunde cu o "solutie tehnica". Asta inseamna ca, oricat ar parea de indepartata, nemurirea aici, pe pamant, e in principiu posibila. Ce fel de nemurire ar putea fi aceasta, va las sa descoperiti in Sapiens.

MAI MULTE DESPRE SAPIENS


Legenda Ilustratiilor: 


1. O reconstructie speculativa a unui copil neanderthalian. Dovezi genetice indica ca cel putin unii neanderthalieni ar fi putut avea pielea si parul deschise la culoare. ᅡ Anthropologisches Institut und Museum, Universitat Zurich. 


2. O figurina de fildes a unui ¬barbatleu¬ (sau ¬femeieleoaica¬) provenind din pestera Stadel din Germania si datand de cca 32.000 de ani. Corpul este omenesc, insa capul este de leu. Acesta este unul dintre primele exemple indubitabile de arta si probabil si de religie, precum si unul dintre primele exemple indubitabile ale capacitatii mintii omenesti de a imagina lucruri care nu exista in realitate. Foto: Thomas Stephan ᅡ Ulmer Museum. 


3. O tablita de argila cu un text administrativ din orasul Uruk, cca 34003000 i.Hr. ¬Kusim¬ ar putea fi titlul generic al unui functionar sau numele unui individ anume. Daca Kusim a fost intradevar o persoana, el ar putea fi primul individ din istorie al carui nume ne este cunoscut! Toate numele aplicate istoriei umane anterioare ¬ neanderthalieni, natufieni, pestera Chauvet, Gobekli Tepe ¬ sunt inventii moderne. Nu avem nici o idee despre numele pe care cei care au construit Gobekli Tepe il dadeau de fapt acestui loc. Odata cu aparitia scrisului, incepem sa auzim istoria prin urechile protagonistilor ei. Cand vecinii lui Kusim il chemau pe acesta, ar fi putut realmente sa strige ¬Kusim!¬. E elocvent ca primul nume inregistrat de istorie ii apartine unui contabil, si nu unui profet, unui poet sau unui mare cuceritor . ᅡ The Schᅢyen Collection, Oslo si Londra, MS 1717. http://www.schoyencollection.com/.  


4. O banda desenata nazista din 1933. Hitler e infatisat ca sculptor care creeaza supraomul. Un intelectual liberal ochelarist e ingrozit de violenta necesara pentru al crea. (Observati si glorificarea erotica a corpului omenesc.) Foto: Boaz Neumann. Din Kladderadatsch 49 (1933), 7.  


5. Harta lumii realizata de Salviati, 1525. Harta lui Salviati e in cea mai mare parte alba. Privirea rataceste spre sud dea lungul coastei americane pana cand se pierde in gol. Oricine se uita la harta si are macar o minima curiozitate e tentat sa intrebe: ¬Ce este dincolo de punctul asta?¬. Harta nu ofera raspunsuri. Ea il invita pe cel care o vede sa ridice panzele si sa afle. ᅡ Firenze, Biblioteca Medicea Laurenziana, Ms. Laur. Med. Palat. 249 (mappa Salviati). 


6. Un soarece pe spatele caruia oamenii de stiinta au crescut o ¬ureche¬ facuta din celule din cartilajele vitelor. E un ecou misterios al statuii omuluileu din pestera Stadel. Acum 30.000 de ani, oamenii isi imaginau deja combinarea unor specii diferite. Astazi, ei chiar pot produce astfel de himere. Foto si ᅡ Charles Vacanti.


Imagine
3261 de afisari


definitia omului
hot_oliviu [anonim], Miercuri, 23 august 2017, 22:07
+3/3
Probleme serioase, dar superficial tratate in interviul de mai sus:

- definitia omului ca animal rational ii apartine lui Aristotel
- vezi o critica a acestei definitii la Heidegger
- vezi problema mortii tratata de Heidegger in Sein und Zeit

Dupa ce veti consulta aceste referinte reveniti si comentati, definiti omul...
dA
Babilou [utilizator], Joi, 24 august 2017, 15:06
+3/3
Iar din punct de vedere al biologiei comparative (capul mare si matze scurte - cum ziceti voi) vedeti cartea "The naked Ape" [Maimuta goala] a lui Desmond Morris. De fapt unele idei par a fi preluate de acolo. La fel ca si afirmatia ca Europa e locul celei de-a treia revolutii: de fapt e ideea lui Toffler in cartea sa "Al treilea val". Ca provenim din Africa e adevarat, dar e o diferenta de cel putin 100.000 de ani precum si modificari genetice in raport cu africanii (cele mai importante fiind aportul de gene de la omul de neardenthal si denisovan, ceea ce a generat omul european cu evolutia lui ulterioara).
inca 1 comentariu comenteaza