Alin Vaida, directorul Jazz In The Park, în ziua când trebuia să debuteze ediția din 2020: "Pandemia ne-a arătat cât de puțin știm despre dimensiunea sectorului cultural din România" - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,0836vineri 14 aug 2020
​INTERVIU

Alin Vaida, directorul Jazz In The Park, în ziua când trebuia să debuteze ediția din 2020: "Pandemia ne-a arătat cât de puțin știm despre dimensiunea sectorului cultural din România"

de Marius Ghenț Joi, 25 iunie 2020, 10:45
- a A+
Imagine
​"Ziua întâi" e o serie de interviuri în care vorbim cu organizatorii celor mai mari festivaluri de muzică din România, în ziua în care ar fi trebuit să înceapă edițiile din 2020. Despre pandemie și efectele ei asupra industriei, la ce lucrează în prezent, cum merg reconfirmările artiștilor, schimbările care vor fi implementate în 2021, dacă e posibil să dispară definitiv festivalurile din România. Începem cu "Jazz In The Park", care trebuia să aibă loc în perioada 25-28 iunie, la Cluj-Napoca.


Gândește-te că lucrezi de șapte ani la un proiect și fix când lucrurile încep să meargă, primești și confirmare de la cel mai înalt nivel că faci treabă, afli că nu mai poți să-l continui și trebuie să te oprești. Temporar, dar e o pauză forțată.

Asta s-a întâmplat în cazul festivalului "Jazz In The Park". Evenimentul din Cluj-Napoca a câștigat anul trecut premiul " Best Small Festival " la "European Festival Awards". Organizatorii se așteptau să se bucure de distincția asta, care ajută la notorietatea festivalului și trezește curiozitate în rândul publicului din România și mai ales din străinătate.

Au gândit și un line-up impresionant pentru ediția cu numărul opt. Headliner-ul, Kamasi Washington, e unul dintre cei mai cunoscuți saxofoniști din noua generație de muzicieni de jazz. A cântat și pe albumul "To Pimp A Butterfly" de la Kendrick Lamar.

Anna Calvi e un alt nume mare și oarecum surprinzător, pentru că nu are mare legătură cu jazz-ul, pe care trebuia să-l vedem în Parcul Central din capitala Ardealului. Apoi a lovit pandemia și totul s-a amânat pentru 2021.



L-am sunat pe Alin Vaida, directorul festivalului, și am vorbit despre prezentul și viitorul "Jazz In The Park":

Cum te-a afectat amânarea festivalului și ce o să faci în perioada 25-28 iunie?

Am trecut prin toate stările. Un mix de frustrare că nu putem să-l facem, combinat cu ușurare, în sensul că efortul fizic și psihic pe care-l depunem în luna în care trebuie să livrăm festivalul e foarte mare. Aș fi ipocrit să zic că o parte mică din mine nu se bucură de o pauză. Dar overall nici eu și nici echipa nu suntem fericiți cu situația asta.

În același timp am încercat să nu avem o reacție disperată. La urma urmei e o chestie temporară. Vorbeam și cu ceilalți organizatori de evenimente și adevărul e că pentru a fi împăcați sufletește trebuie să ne simțim iubiți de publicul nostru. Am încercat să avem o reacție.

Pentru noi e prima oară când se întâmplă să nu găsim o soluție să-l ținem. Nu am acceptat asta, motiv pentru care în zilele în care trebuia să aibă loc ediția asta de "Jazz in The Park" o să avem o expoziție cu cele mai frumoase momente din cei șapte ani de festival. O să fiu în parc, o să montez imaginile împreună cu echipa, vrem să fim acolo să vedem cum reacționează lumea când vede expoziția.

Am văzut că din păcate nu ne ajută prea mult vremea.

Ce ai simțit din partea publicului Jazz In The Park în perioada asta?

Au fost niște luni cu foarte multă empatie din toate părțile. În același timp nu am căutat asta. Am vrut să fim noi sprijinul moral de care au ei nevoie. Până la urmă adevărul e că atunci când ai momente dificile arta trebuie să iasă la lucru. E o perioada în care arta contează mult, simți o datorie față de oameni, dar e dificil pentru că nu vrei să-i pui în pericol.

Ai spus că expoziția "A walk down memory lane" e dedicată celor mai faine momente de la "Jazz In The Park". Care e amintirea ta preferată?

E ca și cum m-ai întreba care e piesa mea preferată. Am foarte multe amintiri plăcute cu "Jazz In The Park". În șapte ani de festival m-am schimbat foarte mult. Festivalul mi-a schimbat viața.

Îmi aduc aminte cu mare bucurie de prima zi de la prima ediție. A fost o zi perfectă. Nu cred că am reușit să o egalăm. A fost o emoție și o stare unică. Am primit un boost de energie și o confirmare că asta trebuie să facem și pe viitor. Din acel boost ne-am hrănit mult timp și încă o să ne mai țină.

Tot atunci am văzut și neajunsurile festivalului. Din punct de vedere tehnic s-a văzut clar lipsa noastră de experiență. În ziua aia ni s-a așternut un drum foarte lung înainte. E frumos să știi că ai pentru ce lucra.

Ediția de anul acesta trebuia să fie specială, datorită faptului că anul trecut "Jazz in The Park" a fost desemnat "Best Small Festival" la European Festival Awards.

Care e cel mai mare regret al tău în ceea ce privește amânarea festivalului?

Regretul cel mai mare e că nu putem ajuta comunitatea așa cum am vrea. Mi-ar fi plăcut foarte mult să văd line-up-ul de anul ăsta, mai ales că era unul special. S-au aliniat multe astre să ne iasă line-up-ul ăsta. Și nu e sigur că o să reușim să-l reprogramăm complet pe anul viitor. Dar nu am un regret anume. Asta e, toată lumea trece prin chestia asta și pur și simplu nu ai ce face decât să muncești mai departe.


Alin Vaida, director "Jazz In The Park". FOTO via Facebook

De ce spui că nu veți putea reconfirma toți artiștii pentru 2021? Cum stați la capitolul ăsta?

Am reușit să reconfirmăm toți artiștii români pe care-i avem la festival dar în alte cazuri lucrurile sunt mai greu de rezolvat. Spre exemplu, Kamasi Washington, probabil cel mai mare concert de jazz din istoria Clujului, trebuia să vină într-o conjunctură perfectă. S-a potrivit data noastră cu calendarul lui, probabil că nu o să-l putem avea în altă zi. Pentru asta am putut să-i oferim și un onorariu avantajos pentru el și pentru noi.

Nu suntem încă singuri că vom putea îndeplini aceleași condiții pentru anul viitor. Suntem în negocieri. Dacă nu o să reușim să refacem line-up-ul de anul ăsta o să facem unul la fel de bun, asta e promisiunea mea. Multe concerte din cadrul "Jazz in The Park" au loc în aer liber, așa cum îi spune și numele festivalului.

De ce ați luat decizia de a amâna ediția de anul ăsta având în vedere că e legal să organizezi evenimente în aer liber?

Pentru că Parcul Central din Cluj-Napoca, locația principală a festivalului, e foarte mare și nu am vrut să-l închidem. E un principiu important, care stă la baza "Jazz In The Park". E imperativ să-l lăsăm liber. Nu suntem un eveniment cu intrare gratuită pentru că așa vin mai mulți oameni. Suntem cu acces liber pentru că toată lumea e binevenită.

E legal să faci evenimente în aer liber dar cu un număr limitat de participanți și alte reguli de distanțare socială. Asta ar însemna să îngrădim parcul. Eu pot să pun un țarc în care să pun 500 de oameni, dar nu o să mă spăl pe mâini și o să zic că răspund doar de ăia, nu și de ceilalți care vor veni în parc pentru că au auzit de eveniment. Nu-mi asum răspunderea pentru așa ceva.

Concerte de jazz o să facem anul ăsta. Lucrăm la asta. Toți fanii noștri vor prinde măcar unul.

"Jazz in The Park" e un festival gratuit. Te-ai gândit vreodată să-l faceți contracost dar cu un număr limitat de bilete, astfel încât să puteți acoperii cheltuielile și să respectați regulile de distanțare socială?

Nu, noi credem foarte mult în "Jazz In The Park" așa cum este el. Planurile noastre pe termen lung e să-l facem un brand, nu doar un festival de muzică. Să vă așteptați de la noi să ieșim cu proiecte diferite, chiar și cu bilete. Dar "Jazz In The Park" e eficient și bun pentru comunitate exact așa cum e acum. Nu putem să-i punem bilete. El simbolizează altceva. Va rămâne exact așa.

În anunțul oficial de amânare e menționată luna septembrie. S-a discutat mutarea festivalului pentru prima lună din toamnă? De ce nu e o alternativă viabilă?

Am luat în calcul chestia asta. Din păcate autoritățile care gestionează pandemia nu ne-au putut da un calendar de măsuri pe care să le implementeze cu suficient de mult timp înainte astfel încât să avem timp să organizăm festivalul. În momentul de față au început să crească numărul de cazuri. E greu să faci o previziune. Nu aș vrea să fiu în locul celor care se ocupă cu gestionarea situație.

Organizatorii "Gărâna Jazz Festival" au decis să mute festivalul în august. Ce părere ai despre asta?

E o idee bună să aibă loc evenimente muzicale atât de devreme? Nu știu. Sunt împărțit. În vremuri grele, arta trebuie să lucreze. Din punctul ăsta de vedere respect mult ce face Gărâna. În același timp să nu uităm că Gărâna are un format total diferit de "Jazz In The Park". Ei pot controla accesul persoanelor. Își pot asuma niște măsuri de siguranță mai eficiente decât noi.

"Jazz In The Park" face parte din AROC, o asociație care a negociat cu Ministrul Culturii niște măsuri speciale menite să ajute organizatorii concertelor și festivalurilor din România. Crezi că instituțiile statului au făcut tot ce au putut pentru industria asta în perioada pandemiei?

E greu de zis. Vorbim despre o perioadă fără precedent. E ușor să stăm și să judecăm măsurile lor. Dar să nu uităm că Guvernul trebuie să gestioneze un milion de sectoare, o sută de probleme, nu doar concertele și festivalurile. Sincer, nu știu, nimeni nu știe de fapt. Oamenii încearcă să facă ceva cât de bine pot ei pentru cetățeni.

Dar pandemia ne-a arătat cât de puțin știm despre dimensiunea sectorului cultural din România. Nu știm câți oameni trăiesc din asta, câte taxe se plătesc, câți operatori sunt de fapt. Cred că se cunoaște dimensiunea a ceea ce-i în curtea lor. Pentru că teatrele, muzeele, instituțiile publice de cultură sunt în curtea lor.

Știu câți angajați au, ce se întâmplă cu spectacolele și așa mai departe. Dar la nivel de privat, noi nu cunoaștem dimensiunea sectorului cultural. Pentru că nu suntem bine organizați, AROC de-abia acum începe să crească, nu știm câți oameni lucrează în privat.

Din păcate se lucrează mult la negru în industria asta, nu ca să păcălim, ci pentru că industria asta e formată din oameni pasionați care nu au resursele necesare și încearcă să facă ceva în ciuda unor dificultăți. Trebuie să reglementăm mult mai bine piața de evenimente culturale private din România. Dacă am fi știut cât de mare e industria asta, atunci și Guvernul ar fi știut cum să intervină mai bine.

Crezi că se va schimba asta? O să fim mai conștienți de sectorul privat al evenimentelor culturale după pandemie?

Cred că da. Trebuie să facem un efort comun, o colaborare mai bună între stat și sectorul privat. Și se lucrează la chestia asta. Oamenii cooperează mai bine după pandemie. Înainte eram rivali, acum suntem niște rivali care își pun la bătaie ideile pentru binele comun. O să fie mai bine.



Cum au decurs discuțiile cu sponsorii și partenerii? Ai primit asigurări că vor susține festivalul și pe viitor?

În general a fost unul pozitiv și empatic. Am reușit să cultivăm o relație bună cu partenerii noștri. Dintre partenerii mari, aproape toți au contracte pe mai multe ediții. Deci există clar dorința de a investi în festival pe termen lung. Dar există sectoare și sectoare. Unele au fost lovite mai puternic de pandemie.

Dacă vorbim de un brand care se bazează pe vânzări de produse, gen berea care ne sponsorizează, e clar că a fost lovită mai puternic decât o companie de IT, unde angajații și-au continuat munca de acasă. Aici și noi am fost empatici cu ei. Nu am pretins o implicare ca și până acum. Asta înseamnă un parteneriat. Să ne ajutăm reciproc.

"Jazz In The Park" a sprijinit întotdeauna scena locală. Te gândești să confirmi mai mulți artiști români la ediția de anul viitor? Pentru a veni în ajutorul lor, fiind clar afectați de pandemie.

Da. Pe lângă asta ne gândim și la un proiect mai ambițios pentru ei. Noi din 2015 avem un mecanism aparte pentru festivalurile din România. Avem un fond "Jazz In The Park". Noi nu vindem bilete, dar am creat ideea de "bilet neobligatoriu". Tu ca participant îl poți cumpăra dacă vrei. Noi nu avem nevoie de acești bani pentru implementarea festivalului, așa că îi donăm pentru ceea ce considerăm că e important în comunitate în acel moment. Am finanțat proiecte sociale sau culturale.

Pe viitor am vrea să investim mai mult în muzică prin fondul "Jazz In The Park". Spre exemplu, să dăm burse pentru artiști. Chiar am încercat asta. Suntem prieteni buni cu cei de la JazzyBit și le-am oferit un grant, adică un onorariu mai mare, să facă un proiect special cu un muzician. Ei l-au ales pe Omar Sosa pentru un concert special pentru "Jazz In The Park".

Genul ăsta de proiecte vrem să facem pe viitor. Să facem o infrastructură pentru muzică.

Cum va arăta "Jazz In The Park" în 2021? Spre exemplu, o să implementați reguli noi de igienă, chiar dacă lucrurile se vor îmbunătății semnificativ?

Cu siguranță. Noi am lucrat foarte mult să fim primul festival din România care a introdus paharele reutilizabile, fără materiale de unică folosință. Va dura mult până vom reveni la asta. Dar nu ne va fi atât de dificil să trăim cu noile reguli. Nu vizualizez acum exact ce schimbări vor fi aplicate dar cu siguranță soluțiile vor fi creative și bune.

Festivalurile din România, cel puțin alea mari, au avut tot timpul cele mai bune practici. În festivaluri am văzut de ani buni colectarea selectivă, norme de igienă, tot felul de reguli implementate cu succes. Nu văd de ce nu o să putem face asta și de acum înainte.

Există riscul să dispară de tot festivalul?

Cât timp sunt în viață nu va dispărea.


1432 de afisari



Niciun comentariu
comenteaza
Cookie Settings