Polemică în Turcia după uciderea cu posibile motivaţii rasiste a unei familii kurde - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,2275marţi 21 sep 2021

Polemică în Turcia după uciderea cu posibile motivaţii rasiste a unei familii kurde

de V.M. Sâmbătă, 31 iulie 2021, 19:59
- a A+
Imagine
Guvernul şi opoziţia din Turcia s-au înfruntat sâmbătă din cauza posibilelor motivaţii rasiste ale unui masacru care s-a soldat vineri cu şapte morţi, într-un atac armat împotriva unei familii kurde din Konya, în centrul ţării, relatează agenția EFE, citată de Agerpres .


"Şapte cetăţeni kurzi au fost masacraţi în mod barbar în Konya. Este unul dintre exemplele cele mai grave ale atacurilor rasiste care au loc de ceva vreme", a declarat Mithat Sancar, preşedintele partidului de stânga HDP, al treilea în parlament, care apără drepturile minorităţii kurde din ţară. "Discursul guvernului de ură şi provocare este principalul responsabil pentru acest masacru", a adăugat el, într-o declarație difuzată vineri noapte pe pagina web a partidului.

În schimb, guvernul turc a respins orice încercare de a atribui crimei o motivaţie ideologică sau etnică. "Propaganda care atribuie motive ideologice acestui asasinat, acestui masacru sălbatic, este o provocare, o minciună", a insistat şeful biroului de comunicare al preşedinţiei turce, Fahrettin Altun.

"Nu există indicii ale unei motivaţii etnice sau ideologice", a declarat sâmbătă dimineaţa la rândul său ministrul justiţiei, Abdulhamit Gul, pe contul său de Twitter, promiţând totodată o anchetă exhaustivă asupra crimelor.


Procuratura: O dușmănie veche între două familii vecine, fără legătură cu ideologia sau etnia



Atacul a avut loc vineri seara, când şapte membri ai familiei kurde Dedeoglu, între care trei femei, au fost împuşcaţi mortal într-un cartier periferic din oraşul Konya, într-un atac comis de o singură persoană, potrivit informaţiilor transmise de ministrul de interne Suleiman Soylu.

Procuratura a anunţat sâmbătă că 10 persoane suspecte a avea legătură cu atacul au fost arestate şi a subliniat că asasinatul este rezultatul unei duşmănii vechi de 11 ani dintre două familii vecine, fără legătură cu ideologia sau etnia.

În mai, familia Dedeoglu a mai fost ţinta unui atac comis de un grup mare de persoane înarmate cu bâte, pietre şi cuţite, incidentul soldându-se cu mai mulţi răniţi şi cu arestarea preventivă a şapte atacatori.

Potrivit cotidianului turc Evrensel, familia Dedeoglu este unica familie kurdă din cartier, unde locuieşte de 24 de ani, ocupându-se cu creşterea animalelor, şi unde în ultimii 15 ani a fost ţinta ameninţărilor şi atacurilor rasiste din partea vecinilor.

Conflictele între familii la care se face uz de arme de foc nu sunt un fenomen rar în Turcia, însă presa de stânga denunţă faptul că în ultimii ani, pe fondul intensificării atitudinilor rasiste şi ultranaţionaliste, s-au înmulţit atacurile împotriva cetăţenilor de etnie kurdă.


3165 de afisari



Kurzii, principala minoritate din Turcia
animatron [utilizator], Sâmbătă, 31 iulie 2021, 21:07
+7/11
Locuiesc compact toata partea de sud-est a Turciei (o suprafata muntoasa ceva mai mica decat Romania), la frontiera cu Iranul si Irakul, si regiuni mai reduse ca intindere la frontiera de sud, cu Siria. Marile orase din vestul Turciei au si ele cartiere kurde.

Estimarile etniei kurde ca procent din populatia totala a Turciei (azi circa 84 milioane loc.) variaza de la un minim 14% pana la un maxim de 23%, in functie de cine numara (experti turci sau kurzi) si de cine este considerat etnic kurd.

Cel mai probabil e vorba de 18-19% din populatia Turciei, adica de peste 15 milioane de etnici kurzi, care o limba, cultura si istorie diferite de aceea a turcilor veniti din Asia centrala acum peste 1.000 de ani.

Daca la nasterea violenta a Republicii kemaliste, pe ruinele Imperiului Otoman la sfarsitul primului razboi mondial, kurzii au fost folositi ca mercenari si trupe de executie genocidara contra crestinilor si armenilor (vezi genocidul acestora), relatiile turco-kurde s-au deteriorat rapid dupa ce Turcia kemalista a refuzat sa puna in aplicare acorduri din 1921 care prevedeau crearea unui stat independent al kurzilor.

Treptat, s-a intrat in logica unui razboi civil etnic, autoritatile reprimand sangeros orice tentativa autonomista kurda (zeci de mii de victime).

Turcia nu ezita nici acum, in sec.21 si cu pretentii de stat NATO si candidat la UE, sa masacreze kurzi in interior sau prin invazii in Siria si Irak.

Principalul partid kurd autorizat pe moment (de obicei sunt scoase in afara legii la fiecare cativa ani) este unul de centru-stanga (a treia forta politica ca voturi la nivel national), iar gruparea combatanta PKK este una de extrema-stanga (Partidul Muncitorilor din Kurdistan).

Doar in Irak (dupa caderea lui Saddam Hussein) si in Siria (in urma razboiului intre majoritatea sunita si minoritatea siita care conduce tara), kurzii au reusit sa creeze structuri de tip statal.

Turcia si Iranul reprima in forta orice tentativa kurda de autonomie sau secesiune.
Nu cauta aceste legi
Setalcott [utilizator], Sâmbătă, 31 iulie 2021, 20:22
-7/13
Stangistii ne spun azi ca nu exista rase, și peste zece minute ca turcii și kurzii sunt rase diferite. Așa ceva n-am auzit nici la cel mai feroce rasist.
comenteaza